Viaducto La Polvorilla

Viaductul La Polvorilla este numele dat celui mai cunoscut dintre viaductele prin care circulă Tren a las Nubes pe ramificația C-14 a Căii Ferate General Belgrano a rețelei feroviare argentiniene. Este situat la 24°12′9.6″S span >66°24′52.6″W, în provincia Salta, la aproximativ cinci kilometri est de orașul Chorrillos. La o duzină de kilometri spre nord-vest se află San Antonio de los Cobres, puțin după ce a traversat așa-numita Cordilleră de Est printr-o trecătoare care o desparte de așa-numita Sierra de los Pastos Grandes.

Podul este o structură din grinzi de oțel lungi de 223,5 metri, o înălțime maximă de 63 de metri de la sol (asemănătoare ca înălțime cu Obeliscul din Buenos Aires) și 1.590 de tone greutate, pe o bucată de pământ situat la 4.200 de metri dea...Citiţi mai departe

Viaductul La Polvorilla este numele dat celui mai cunoscut dintre viaductele prin care circulă Tren a las Nubes pe ramificația C-14 a Căii Ferate General Belgrano a rețelei feroviare argentiniene. Este situat la 24°12′9.6″S 66°24′52.6″W, în provincia Salta, la aproximativ cinci kilometri est de orașul Chorrillos. La o duzină de kilometri spre nord-vest se află San Antonio de los Cobres, puțin după ce a traversat așa-numita Cordilleră de Est printr-o trecătoare care o desparte de așa-numita Sierra de los Pastos Grandes.

Podul este o structură din grinzi de oțel lungi de 223,5 metri, o înălțime maximă de 63 de metri de la sol (asemănătoare ca înălțime cu Obeliscul din Buenos Aires) și 1.590 de tone greutate, pe o bucată de pământ situat la 4.200 de metri deasupra nivelului mării (13.779 picioare) — constituind astfel unul dintre cele mai înalte poduri și tronsoane de cale ferată din lume[1 ]u200b deasupra nivelului mării—. De la inaugurare a fost considerată o lucrare monumentală de inginerie, devenind o atracție turistică. În anii 1970, compania Ferrocarriles Argentinos a conceput un serviciu turistic de pasageri, Tren a las Nubes, cu un terminus chiar dincolo de La Polvorilla.

Constructorii ramului, conduși de inginerul Richard Maury, s-au confruntat cu problema traversării unei râpe late și adânci prin care trece un afluent al râului San Antonio de los Cobres. Pentru a depăși obstacolul a fost necesar să se facă un ocol de 18 kilometri spre nord, pentru a nu pierde altitudinea câștigată pe drum, sau pentru a construi un pod lung. Aceasta din urmă a fost varianta aleasă, dar s-a confruntat cu 3 dificultăți suplimentare: Întrucât șinele se află pe o rampa ascendentă, culeamentul de vest era cu 4,5 m mai înalt decât cel de est; secțiunea trebuia să fie curbată și, de asemenea, înclinată. Soluția aleasă a presupus construirea a șase secțiuni de 14 metri lungime și șapte de 20 de metri, sprijinite pe șase piloți de oțel cu bază de piatră. Construcția pieselor a fost încredințată șantierului naval Cantiere Navale Triestino din Monfalcone, Italia (azi parte a Fincantieri). Construcția a fost finalizată în 1932, dar a fost inaugurată pe 7 noiembrie 1939. În timpul construcției și-au pierdut viața trei muncitori, ale căror trupuri sunt îngropate în cimitirul Mina Concordia.

Photographies by:
Gavieiro Juan M - CC BY-SA 3.0
Statistics: Position
5808
Statistics: Rank
17357

Adaugă comentariu nou

Esta pregunta es para comprobar si usted es un visitante humano y prevenir envíos de spam automatizado.

Security
928631475Click/tap this sequence: 4366

Google street view

Where can you sleep near Viaducto La Polvorilla ?

Booking.com
487.393 visits in total, 9.187 Points of interest, 404 Destinations, 19 visits today.