Belgia

Lorenae - CC BY-SA 3.0 Wolfgang Staudt from Saarbruecken, Germany - CC BY 2.0 Visitlimburg.be - CC BY-SA 4.0 https://www.flickr.com/photos/jiuguangw/ - CC BY-SA 2.0 Trougnouf (Benoit Brummer) - CC BY 4.0 Elke Wetzig (elya) - CC BY-SA 3.0 Steve Collis from Melbourne, Australia - CC BY 2.0 Pbrundel - CC BY-SA 3.0 Inoue-hiro - CC BY-SA 3.0 Marc Ryckaert - CC BY 2.5 Pbrundel - CC BY-SA 3.0 Moyaertsd - CC BY-SA 4.0 Unknown authorUnknown author - CC BY-SA 4.0 Evangelidis - CC BY 3.0 Sébastien Santoro aka Dereckson - CC BY 3.0 Evangelidis - CC BY 3.0 Hans Erren - CC BY-SA 4.0 BUFO8 - CC BY-SA 3.0 Ad Meskens - CC BY-SA 3.0 Pbrundel - CC BY-SA 3.0 Dominique Uyttenhove - CC BY-SA 4.0 Lorenae - CC BY-SA 3.0 Wolfgang Staudt - CC BY 2.0 Ken Eckert - CC BY-SA 4.0 Johan Bakker - CC BY-SA 3.0 Evangelidis - CC BY 3.0 Alma Craioveanu - CC BY-SA 4.0 Inoue-hiro - CC BY-SA 3.0 Hans Hillewaert - CC BY-SA 3.0 Pbrundel - CC BY-SA 3.0 Trougnouf (Benoit Brummer) - CC BY 4.0 Joris Van Grieken at en.wikipedia - Public domain User:Jérôme - CC BY-SA 3.0 Motorsportvereniging Mike the Bike, Weert - CC BY-SA 3.0 Michael Kramer - CC BY-SA 3.0 Debonne, Vincent - CC BY 4.0 Wolfgang Staudt - CC BY 2.0 Remi Jouan - CC BY-SA 3.0 Lennart Tange - CC BY 2.0 Michiel Hendryckx - CC BY-SA 4.0 Benh LIEU SONG - CC BY-SA 3.0 Moyaertsd - CC BY-SA 4.0 Jean-Pol GRANDMONT - CC BY 2.5 Wernervc - CC BY-SA 3.0 Fred Romero from Paris, France - CC BY 2.0 Debonne, Vincent - CC BY 4.0 Sébastien Santoro aka Dereckson - CC BY 3.0 No images

Context of Belgia

Regatul Belgiei (în neerlandeză Koninkrijk België, în franceză Royaume de Belgique, în germană Königreich Belgien), cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien; pronunție neerlandeză: audio) este o țară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene și găzduiește majoritatea instituțiilor acesteia precum și alte instituții internaționale importante, inclusiv NATO. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² și are o populație de peste 11 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului.

Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în j...Citiţi mai departe

Regatul Belgiei (în neerlandeză Koninkrijk België, în franceză Royaume de Belgique, în germană Königreich Belgien), cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien; pronunție neerlandeză: audio) este o țară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene și găzduiește majoritatea instituțiilor acesteia precum și alte instituții internaționale importante, inclusiv NATO. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² și are o populație de peste 11 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului.

Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernare

Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită inițial de către belgi, un amestec de popoare celtice și germanice. Aceștia sunt menționați de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico, numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgæ".

More about Belgia

Basic information
  • Currency Euro
  • Calling code +32
  • Internet domain .be
  • Mains voltage 230V/50Hz
  • Democracy index 7.51
Population, Area & Driving side
  • Population 11584008
  • Zonă 30528
  • Driving side right
Istoric
  •  
    Cele Șaptesprezece Provincii (portocaliu, cafeniu și galben) și Episcopia de Liège (verde)

    Numele de „Belgia” provine din Gallia Belgica, numele unei provincii romane din nordul Galiei care, înainte de invazia romană din 100 î.e.n., era locuită de Belgae, un amestec de populații celtice și germanice.[1][2]O migrație treptată a francilor germanici în secolul al V-lea a adus zona sub dominația regilor merovingieni. Schimbarea treptată a echilibrului puterilor în secolul al VIII-lea a dus la evoluția regatului franc în Imperiul Carolingian.[3]Tratatul de la Verdun din 843 a împărțit regiunea în Francia de Mijloc și cea de Vest și astfel într-o mulțime de fiefuri mai mult sau mai puțin independente care, în Evul Mediu, au fost vasale fie regelui Franței, fie împăratul Sfântului Imperiu Roman.[3]

    ...Citiţi mai departe
     
    Cele Șaptesprezece Provincii (portocaliu, cafeniu și galben) și Episcopia de Liège (verde)

    Numele de „Belgia” provine din Gallia Belgica, numele unei provincii romane din nordul Galiei care, înainte de invazia romană din 100 î.e.n., era locuită de Belgae, un amestec de populații celtice și germanice.[1][2]O migrație treptată a francilor germanici în secolul al V-lea a adus zona sub dominația regilor merovingieni. Schimbarea treptată a echilibrului puterilor în secolul al VIII-lea a dus la evoluția regatului franc în Imperiul Carolingian.[3]Tratatul de la Verdun din 843 a împărțit regiunea în Francia de Mijloc și cea de Vest și astfel într-o mulțime de fiefuri mai mult sau mai puțin independente care, în Evul Mediu, au fost vasale fie regelui Franței, fie împăratul Sfântului Imperiu Roman.[3]

    Multe dintre aceste fiefuri s-au unit în cadrul Țărilor de Jos Burgunde în secolele al XIV-lea și al XV-lea.[4]Împăratul Carol al V-lea a extins uniunea personală a celor Șaptesprezece Provincii în anii 1540, făcând din ele mai mult decât o uniune personală, prin Pragmatica Sancțiune din 1549 și și-a sporit influența asupra Principatului Eclesiastic de Liège.[5]Războiul de Optzeci de Ani (1568–1648) a împărțit Țările de Jos în Provinciile Unite (în nord, Belgica Foederata în latină, „Țările de Jos Federate”) și Țările de Jos Meridionale (Belgica Regia, „Țările de Jos Regale”). Cele din urmă au fost guvernate succesiv de către habsburgii spanioli și de către cei austrieci și se întindea pe mare parte din teritoriul Belgiei moderne. Acesta a fost teatrul de operațiuni în Războiul Franco-Spaniol și cel Franco-Austriac în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. După campaniile din 1794 din cadrul Războaielor Revoluției Franceze, Țările de Jos—inclusiv teritoriile care nu fuseseră vreodată sub dominație Habsburgică, cum ar fi Principatul Eclesiastic de Liège—au fost anexate de Prima Republică Franceză, punând capăt dominației austriece în regiune. Reunificarea Țărilor de Jos sub numele de Regatul Unit al Țărilor de Jos a avut loc după dezmembrarea Primului Imperiu Francez în 1815.

    Revoluția Belgiană din 1830 a dus la înființarea Belgiei independente, catolice, burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres național.[6][7] De la instalarea lui Leopold I ca rege la 21 iulie 1831 (astăzi sărbătorită ca zi națională a Belgiei[8]), Belgia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Deși inițial restrâns, votul universal pentru bărbați a fost introdus după greva generală din 1893 (cu vot plural până în 1919) și pentru femei după 1949.

    Principalele partide politice din secolul al XIX-lea au fost Partidul Catolic și Partidul Liberal, Partidul Belgian al Muncii apărând către sfârșitul veacului. Franceza a fost la început singura limbă oficială adoptată de nobilime și de burghezie. Treptat, ea și-a pierdut importanța, neerlandeza fiind și ea recunoscută. Recunoașterea a devenit oficială în 1898, iar în 1967 a fost acceptată versiunea Constituției în limba neerlandeză.[9]

    Conferința de la Berlin din 1885 a cedat controlul asupra Statului Independent Congo regelui Regele Leopold al II-lea ca posesiune personală a sa. Din 1900 au apărut îngrijorări pe plan internațional cu privire la tratamentul extrem și sălbatic aplicat populației congoleze sub Leopold al II-lea, pentru care Congo era în principal o sursă de venit din producția de fildeș și cauciuc. În 1908, această indignare a determinat statul belgian să își asume responsabilitatea pentru guvernarea coloniei, denumită de atunci Congo Belgian.[10] Germania a invadat Belgia în 1914 în contextul Planului Schlieffen și mare parte din luptele de pe Frontul de Vest din Primul Război Mondial au avut loc în partea de vest a țării. Primele luni ale conflagrației au fost denumite Violul Belgiei din cauza atrocităților germane. Belgia a preluat coloniile germane Ruanda-Urundi (astăzi, Rwanda și Burundi) în timpul războiului, iar ele au fost încredințate Belgiei în 1924 prin mandat al Ligii Națiunilor. După război, districtele prusace Eupen și Malmedy au fost anexate de Belgia în 1925, aducând în granițele țării o minoritate germanofonă.

    Țara a fost din nou invadată de Germania în 1940 și a fost ocupată până la eliberarea sa de către Aliați în 1944. După al Doilea Război Mondial, o grevă generală l-a obligat pe Leopold al III-lea, pe care mulți îl considerau un colaborator al germanilor în timpul războiului, să abdice în 1951.[necesită citare] Congo Belgian a dobândit independența în 1960 în timpul Crizei Congoleze;[11] Ruanda-Urundi a obținut și ea independența după doi ani. Belgia a aderat la NATO ca membru fondator și a format grupul de țări Benelux împreună cu Țările de Jos și Luxemburg. Belgia a devenit unul dintre cei șase membri fondatori ai Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1951 și a Comunității Europene pentru Energie Atomică și Comunității Economice Europene, înființată în 1957. Cea din urmă este actualmente Uniunea Europeană, ale cărei principale instituții administrative, între care Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și sesiunile extraordinare ale Parlamentului European, își au sediul în Belgia.

    ^ Bunson, Matthew (1994). Encyclopedia of the Roman Empire (ed. Hardcover 352pp). Facts on File, New York. p. 169. ISBN 081602135X Paperback 512pp, ISBN 0-8160-3182-7; Revised edition (2002), Hardcover 636pp, ISBN 0-8160-4562-3 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).  ^ Notă de subsol: Influențele celtice și germanice asupra originilor populației Belgae rămâne în dispută. Pentru mai multe informații, vezi de exemplu Witt, Constanze Maria (1997). „Ethnic and Cultural Identity”. Barbarians on the Greek Periphery?—Origins of Celtic Art. Institute for Advanced Technology in the Humanities, University of Virginia. Accesat în 6 iunie 2007.  ^ a b Cook (2002), p. 3 ^ Edmundson, George (1922). „Chapter I: The Burgundian Netherlands”. History of Holland. The University Press, Cambridge. Republished: Authorama. Accesat în 15 decembrie 2010.  ^ Edmundson, George (1922). „Chapter II: Habsburg Rule in the Netherlands”. History of Holland. The University Press, Cambridge. Republished: Authorama. Accesat în 9 iunie 2007.  ^ Dobbelaere, Karel (Katholieke Universiteit Leuven); Voyé, Liliane (Université Catholique de Louvain) (1990). „From Pillar to Postmodernity: The Changing Situation of Religion in Belgium” (PDF). (The Allen Review). Online at Oxford Journals, Oxford University Press: S1. Accesat în 25 februarie 2011.  Legătură externa în |publisher= (ajutor) ^ Gooch, Brison Dowling (1963). Belgium and the februarie Revolution. Martinus Nijhoff Publishers, Haga, Țările de Jos. p. 112. Accesat în 18 octombrie 2010.  ^ „National Day and feast days of Communities and Regions” [Ziua Națională și sărbătorile oficiale ale comunităților și regiunilor]. Guvernul Federal Belgian. Accesat în 20 iulie 2011.  ^ Kris Deschouwer (2004). „Ethnic structure, inequality and governance of the public sector in Belgium” (PDF). United Nations Research Institute for Social Development (UNRISD). Accesat în 22 mai 2007.  ^ Meredith, Mark (6 iunie 2005). The State of Africa (ed. Hardcover 608pp). Free Press. pp. 95–96(?). ISBN 0-7432-3221-6.  ^ „The Congolese Civil War 1960–1964” [Războiul Civil Congolez 1960–1964]. BBC News. Accesat în 29 aprilie 2010. 
    Read less

Where can you sleep near Belgia ?

Booking.com
487.408 visits in total, 9.187 Points of interest, 404 Destinations, 34 visits today.