Înălțarea drapelului din Gornja Siga a fost executată de către Vít Jedlička și unii dintre asociații săi în ziua în care a fost proclamată republica.[1][2] Jedlička este membru al Partidului Ceh al Cetățenilor Liberi, care își bazează valorile pe ideologia liberalismului clasic.[3]

Jedlička a declarat că nicio națiune nu revendică terenul ca fiind propriu și prin urmare, îl poate revendica utilizându-se de principiul terra nullius. El a argumentat că granița a fost definită în conformitate cu revendicările de frontieră sârbă și croată și nu a afectat suveranitatea niciunui alt stat.[4] Jedlička a declarat, în aprilie 2015, că o notă diplomatică oficială va fi trimisă atât Croației cât și Serbiei iar ulterior, tuturor celorlalte state, cu o cerere oficială de recunoaștere internațională.[5]

La 20 aprilie 2015, Jedlička a susținut o prelegere la Școala de Economie din Praga, intitulată „Liberland – cum ia naștere un stat” (Cehă: Liberland - jak vzniká stát). A discutat diverse aspecte ale proiectului și interesul pe care l-a atras în întreaga lume. Un subiect pe care l-a susținut a fost Convenția de la Montevideo; el a explicat că Liberland intenționa să satisfacă principiile convenției, care este deseori folosită pentru a defini un stat. În momentul prelegerii, proiectul Liberland a desemnat zece persoane dispuse să se ocupe de relațiile externe. [6] Alte subiecte abordate în cadrul prelegerii au inclus conceptul de impozitare voluntară și modul în care numărul mare de cereri de cetățenie a făcut necesară restructurarea procesului de cetățenie pentru a fi mai eficient, întrucât s-a bazat doar pe un cont de e-mail.[6]

La 18 decembrie 2015, Jedlička a organizat un eveniment în cadrul căruia a prezentat primul guvern provizoriu al Liberland și miniștrilor finanțelor, afacerilor externe, internelor și justiției, precum și a doi vicepreședinți.[7]

 

Drapelul Republicii Libere Liberland

Drapelul este format dintr-un fundal galben (simbolizând libertarianismul, piețele libere), cu o dungă neagră care trece orizontal prin centru (simbolizând guvernul minim, anarhismul/rebeliunea) și stema din centru.[8][9] În cadrul stemei, pasărea reprezintă libertatea, pomul reprezintă prosperitatea, râul albastru reprezintă Dunărea, iar soarele reprezintă fericirea.[10]

Autoritățile croate au blocat frecvent accesul în zonă de la începutul lunii mai 2015.[11][12]

În mai 2015, Vít Jedlička și traducătorul său Sven Sambunjak au fost reținuți pentru scurt timp de poliția croată după ce au încercat să treacă frontiera. Jedlička a petrecut o noapte în detenție, apoi a fost condamnat și a fost obligat să plătească o amendă pentru trecerea ilegală a frontierei croate [13], dar a atacat verdictul. El a susținut că în interiorul zonei există cel puțin trei cetățeni ai Liberland, care au venit din Elveția. [14][15][16][17] Mai târziu în acea lună, Vít Jedlička a fost reținut din nou.[18] Inițial, reporterii au reușit să intre în zonă cu Jedlička [19], dar ulterior li s-a refuzat intrarea, inclusiv jurnaliștii serviciului public de televiziune sârb Radio Television din Voivodina, [20] și de la ziarul bosniac Dnevni avaz.[21]

Reținuții aparțineau diferitelor țări, inclusiv Irlanda, Germania, Danemarca și Statele Unite. [12]Poliția croată a continuat să rețină oameni, inclusiv pe cei care au intrat în zonă cu vaporul (printr-o cale navigabilă internațională). [22][23][24] Unul dintre ei, activistul danez Ulrik Grøssel Haagensen, a fost plasat în arest la domiciliu timp de 5 zile înainte de a fi condamnat la 15 zile de închisoare, declanșând unele proteste în Danemarca. [25][26]

În mai 2016, au fost publicate mai multe decizii ale instanței de apel din Croația. Instanța a confirmat faptul că trecerea în Liberland din Croația este ilegală, dar a considerat că condamnările pentru intrarea în Liberland din Serbia sunt improprii. Instanța a spus că instanța inferioară a comis „o încălcare fundamentală a procedurilor de infracțiuni” și „încălcări procedurale esențiale”. De asemenea, a decis că „faptele au fost stabilite incorect și incomplet [de către procuror], ceea ce ar putea duce la aplicarea greșită a dreptului material”. S-a dispus rejudecarea în 6 din cele 7 căi de atac. Instanța inferioară este obligată să stabilească locația frontierei și trecerea frontierei. [27]