Roskilde Domkirke

( Catedrala din Roskilde )

Catedrala din Roskilde (în daneză Roskilde Domkirke), de pe insula Zeelanda (Sjælland) din estul Danemarcei, este o catedrală a Bisericii Luterane a Danemarcei⁠(d).

Catedrala este cea mai importantă biserică din Danemarca, biserica oficială de înmormântare a monarhilor danezi și un sit în Patrimoniul Mondial UNESCO. A fost astfel clasificat pe două criterii: arhitectura catedralei expune 800 de ani de stiluri arhitecturale europene și este unul dintre primele exemple din Scandinavia de catedrală gotică construită din cărămidă, și a încurajat răspândirea stilului gotic cu cărănidă⁠(d) în întreaga Europă de Nord. Construită în secolele al XII-lea și al XIII-lea, catedrala încorporează atât trăsături arhitecturale gotice, cât și romanești⁠(Citiţi mai departe

Catedrala din Roskilde (în daneză Roskilde Domkirke), de pe insula Zeelanda (Sjælland) din estul Danemarcei, este o catedrală a Bisericii Luterane a Danemarcei⁠(d).

Catedrala este cea mai importantă biserică din Danemarca, biserica oficială de înmormântare a monarhilor danezi și un sit în Patrimoniul Mondial UNESCO. A fost astfel clasificat pe două criterii: arhitectura catedralei expune 800 de ani de stiluri arhitecturale europene și este unul dintre primele exemple din Scandinavia de catedrală gotică construită din cărămidă, și a încurajat răspândirea stilului gotic cu cărănidă⁠(d) în întreaga Europă de Nord. Construită în secolele al XII-lea și al XIII-lea, catedrala încorporează atât trăsături arhitecturale gotice, cât și romanești⁠(d) în designul său. Catedrala a fost principalul loc de înmormântare pentru monarhii danezi încă din secolul al XV-lea. Ca atare, a fost extinsă și modificată semnificativ de-a lungul secolelor pentru a găzdui un număr considerabil de capele funerare, iar numeroasele capele adăugate prezintă stiluri arhitecturale diferite.

Catedrala este o atracție turistică majoră, aducând peste 165.000 de vizitatori anual. Din 1995, a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO datorită arhitecturii sale unice. Încă funcționează ca biserică și găzduieșteși concerte pe tot parcursul anului.

 Catedrala văzută din Bispegården (casa episcopului). Capela lui Christian al IX-lea (dreapta) și mormântul lui Frederick al IX-lea (stânga).Bisericile anterioare

Orașul Roskilde a fost proclamat noua capitală a Danemarcei de către regele Harald Dinte-Albastru jurul anului 960. Regele locuise anterior în Jelling, unde a construit o biserică și a ridicat pietrele runice de la Jelling⁠(d), dar după ce i-a unit pe danezi și norvegieni, era necesară o mutare pentru a permite monarhului să rămână aproape de centrul puterii din noul regat. Potrivit unor surse scrise, atunci când s-a mutat la Roskilde, Dinte-Albastru a construit o fermă regală și, lângă ea, o mică biserică de lemn, închinată Sfintei Treimi. Se știe puțin despre Biserica Sfânta Treime, și cu atât mai puțin despre arhitectura sa, dar, în ciuda istoriei sale scurte, se știe că acolo au avut loc cel puțin două evenimente. În Gesta Hammaburgensis ecclesiae pontificum⁠(d) a lui Adam din Brema⁠(d), există o relatare despre cum fiul regelui, Svend Barbă-Despicată, s-a ridicat împotriva sa, obligându-l să fugă la Jomsborg⁠(d). Când Dinte-Albastru a murit în 985/986, armata care fusese ridicată împotriva lui i-a adus trupul la Roskilde și l-a îngropat în biserica pe care o construise.[1] La Crăciun, în 1026, Ulf Jarl a fost ucis de un huskarl⁠(d) (slujitor liber) al lui Knut cel Mare. Deși sursele diferă, acest lucru s-a întâmplat fie în interiorul bisericii (Chronicon Roskildense⁠(d)), fie la ferma regală (Gesta Danorum⁠(d) de Saxo Grammaticus⁠(d)). Ulf fusese căsătorit cu sora lui Knut cel Mare, Estrid⁠(d), care a fost revoltată de crimă și a cerut o wergeld.[2]

Există unele îndoieli cu privire la momentul în care Roskilde a devenit sediul episcopului de Roskilde⁠(d). Când Sweyn Forkbeard a cucerit Anglia în 1013, el a început să trimită episcopi englezi în Danemarca, proces care a fost continuat de succesorul său Knut cel Mare. Aceasta a provocat un conflict cu arhiepiscopul de Hamburg⁠(d), care considera Scandinavia ca aparținând Arhiepiscopiei Bremenului. Cel mai vechi episcop cunoscut de Roskilde a fost Gerbrand, care fusese cleric cu Knut cel Mare și care a fost interceptat de oamenii arhiepiscopului de Hamburg-Bremen când a navigat în Danemarca în 1022. Abia după ce a jurat credință arhiepiscopului i s-a permis să-și continue călătoria. Arhiepiscopul avea motive întemeiate să fie bănuitor, întrucât documentele vremii sugerează că Knut cel Mare ar fi plănuit să înființeze o arhiepiscopie la Roskilde, cu Gerbrand ca arhiepiscop.[3]

Finanțată de zestrea primită de Estrid Svendsdatter⁠(d), fosta biserică Sfânta Treime a fost dărâmată, și construcția unei catedrale de piatră a început în jurul anului 1026. Este posibil ca ea să fi format fundația catedralei de travertin de mai târziu, dar este greu de spus, deoarece două catedrale au fost construite ulterior pe același loc. Cu toate acestea, o săpătură arheologică din 1968 a arătat că fundațiile ambelor clădiri erau la aceeași înălțime, ceea ce nu ar avea sens dacă două clădiri separate ar fi fost construite într-o perioadă de 50 de ani.[4]

Este, însă, cert că pe acel loc a fost construită o catedrală de travertin. Construcția a fost începută de episcopul Wilhelm între 1060–1073 și a fost finalizată de succesorul său Svend Nordmand în jurul anului 1080. Noua catedrală a fost construită folosind travertin, o piatră găsită din abundență în jurul fiordului Roskilde⁠(d). A fost construită ca o bazilică în stil romanic, cu arcade interioare pe jumătate rotunjite pentru a susține tavanul interior plat, cu două turnuri ce flanchează intrarea din față de la vest. La nord, a fost construită o mănăstire de piatră cu trei laturi pentru călugări și alții asociați cu catedrala. Succesorul lui Svend Nordmand, Arnold, a adăugat un zid în jurul clădirii, care trebuia să acționeze ca o garanție a siguranței pentru oricine caută adăpost acolo. Cu toate acestea, Arnold a fost considerat și episcopul care a pierdut Arhiepiscopia Scandinaviei în fața Catedralei Lund, ca urmare a lipsei sale de motivație.[5]

Odată finalizată noua catedrală, a existat dorința de a obține niște moaște pentru ea. Doi canonici (clerici ai catedralei) au fost trimiși la Roma pentru a găsi ceva potrivit. Legenda spune că, în timp ce se odihneau după sosirea lor, Sfântul Lucius, care fusese papă între 253 și 255, le-a apărut în fața lor și le-a spus că a fost ales să fie patronul Roskildei până la sfârșitul timpurilor. A doua zi, cei doi canonici au fost duși la Santa Cecilia in Trastevere pentru a alege dintre numeroasele moaște de acolo. Au văzut un craniu strălucind puternic, craniul Sfântului Lucius. La întoarcere, în timp ce canonicii navigau prin Marele Belt⁠(d), nava lor a fost atacată de un demon puternic care pândea de mult în apele daneze. Echipajul a tras la sorți și canonicului care purta craniul Sfântului Lucius i-a revenit sarcina de a se sacrifica. El a făcut o rugăciune sfântului, a spălat craniul de trei ori, a aruncat apa în ocean și a sărit peste bord. Spre surprinderea tuturor, canonicul a putut să meargă pe apă. Demonul a dispărut țipând în adâncuri, și nu a mai fost văzut niciodată.[6]

Nu se știe cu siguranță în ce an au sosit moaștele în Roskilde, doar data, 25 august, deoarece în acea dată se sărbătorește întotdeauna sosirea lor. Prima mențiune scrisă a moaștelor datează de Ælnoth⁠(d), un călugăr din Odense, care a descris-o într-o lucrare despre viața lui Knut cel Sfânt în 1122. Un alt artifact al perioadei, un sigiliu sculptat dintr-un colț de morsă, care îl înfățișează pe Sfântul Lucius între turnurile gemene ale catedralei, a fost datat la începutul secolului al XII-lea. Este posibil ca moaștele să fi fost achiziționate pentru a ajuta la dobândirea Arhiepiscopiei Roskilde, care a fost dată lui Lund în 1103/1104.[7]

Catedrala actuală  Altarul

La scurt timp după ce a devenit episcop de Roskilde în 1157, Absalon a început să extindă catedrala de travertin.[8] În 1160, arta arderii cărămizilor a fost adusă în Danemarca din Italia de călugări, și a început să se folosească noul material. Cercetătorii au decis să construiască o nouă catedrală în jurul celei existente, ceea ce permitea ca slujbele să continue în timpul construcției. S-a crezut mult timp că episcopul Absalon a început construcția, iar când Absalon a fost forțat să renunțe la postul său de episcop de Roskilde în 1191, doar cele două etaje ale absidei, turnurile corului și o parte a transeptului au fost finalizate.[9] Succesorul lui Absalon, Peder Sunesen, îmbrățișând noul stil gotic francez⁠(d), a făcut ulterior modificări semnificative planurilor, dărâmând turnurile corului și reducând lățimea transeptului.[10] Dar noile cercetări îl indică pe Peder Sunesen ca principalul inițiator și, prin urmare, catedrala nu a fost reconstruită, ci construită în perioada de tranziție dintre romanic și gotic, astfel că ea prezintă elemente din ambele stiluri.

Corul a fost finalizat și inaugurat în 1225, ceea ce a permis începerea slujbelor acolo, iar vechea catedrală de travertin a fost dărâmată. Lucrările la naos au continuat în următorii 55 de ani, limitate fiind de fonduri, de lipsa cuptoarelor pentru arderea cărămizilor și de ierni.[11] Cu excepția celor două turnuri de pe fațada de vest, catedrala a fost finalizată până în 1280, iar lucrările la interior au continuat, încetinite de un incendiu din 1282 care a distrus și câteva dintre casele canonicului din zonă. Catedralei au fost adăugate și mai multe capele, iar în 1405 s-au finalizat lucrările la turnuri.

 Sarcofagul reginei scandinave Margrethe I.

Când Margrethe I a murit în 1412, a fost înmormântată în capela familiei ei din Sorø Klosterkirke⁠(d). În anul următor însă, episcopul Peder Jensen Lodehat, care fusese cancelarul și duhovnicul reginei, i-a adus trupul la Catedrala din Roskilde. Călugării din Sorø au fost revoltați, mai ales pentru că pierderea rămășițelor pământești ale reginei însemna o pierdere semnificativă de venituri din requiem — la acea vreme, călugării și clerul erau plătiți în mod obișnuit pentru a spune liturghii de requiem pentru o persoană decedată și pentru o regină astfel de liturghii s-ar fi ținut probabil în mod regulat permanent, fiecare aducând o taxă – precum și o pierdere de prestigiu. Deși pusă adesea pe seama episcopului, este foarte posibil ca mutarea să fi fost orchestrată de fiul adoptiv al reginei, Eric de Pomerania. Acest lucru este întărit de inscripția de pe sarcofag, care descrie modul în care a fost dăruit de noul rege, Eric al VII-lea, în 1423.

În „Chronica novella”, cronicarul german Hermann Korner⁠(d) descrie vasta ceremonie de înmormântare care a durat trei zile și care l-a implicat pe regele Eric al VII-lea, câțiva nobili, pe arhiepiscopul de Lund și pe toți episcopii danezi. Există o relatare despre modul în care procesiunea a acordat danii substanțiale fiecăruia dintre cele 50 de altare din catedrală. În prima zi, cuplul regal dăruia fiecărui altar un ornament de aur, un antependiu⁠(d) de aur și un potir de argint; nobilii dădeau fiecare câte un florin pe altare; iar cavalerii, scutierii și oricine altcineva dorea să ofere daruri aducea fiecărui altar monede de argint din Lübeck⁠(d). În a doua și a treia zi, cuplul regal dădea câte doi nobili⁠(d) pe fiecare altar, nobilii le dăruiau câte un florin, iar restul procesiunii dădeau monede de argint după cum doreau. Ce a mai rămas din monedele de argint au fost apoi puse într-un vas, pentru a fi aruncate printre săracii din Roskilde.

La 14 mai 1443, un incendiu a cuprins Roskilde, distrugând cea mai mare parte a orașului și toate casele clerului, cu excepția a trei dintre ele. Focul a fost atât de intens încât geamurile au crăpat, iar acoperișul de plumb s-a topit. Catedrala a fost grav avariată și abia în 1463 episcopul, Oluf Mortensen, a putut să o resfințească. Pentru a ajuta la reconstrucția sa, episcopii Danemarcei au semnat fiecare o scrisoare prin care acordau 40 de zile de indulgență oricui ar contribui la costul acesteia.[12] Reconstrucția ar fi putut fi ajutată și de decizia lui Christian I de a construi o capelă la catedrală. Capela Magilor a fost construită în anii 1460 și, împreună cu sarcofagul lui Margrethe I și cu rămășițele din bisericile anterioare, marchează cele mai timpurii înmormântări regale.

Reforma⁠(d) a sosit în 1536, marcând o întorsătură negativă bruscă pentru Catedrala din Roskilde. Nu numai că episcopul de Roskilde, Joachim Rønnow, a fost închis la Castelul Copenhaga⁠(d), ci dieceza a fost mutată la Copenhaga, iar Peder Palladius⁠(d) a devenit noul superintendent⁠(d) al Zeelandei și mai târziu episcop. Hans Tausen, care căutase să încurajeze adoptarea pe scară largă a Reformei, a fost trimis la Roskilde în 1538 pentru a ajuta la convertirea clericilor care se opuneau noilor idei. La o reuniune a Reformei din 1540, s-a hotărât ca toată proprietatea episcopului să aparțină acum regelui, devenit atât în mod simbolic, cât și în realitate, capul Bisericii Danemarcei⁠(d). Catedrala fusese deja obligată să predea o parte din proprietățile sale în timpul Războiului Contelui⁠(d), dar în urma deciziei și în fața unui război iminent împotriva suedezilor, confiscarea proprietăților bisericii a fost intensificată. Printre cele mai de preț posesiuni ale catedralei se număra o statuie de lemn a Sfântului Lucius, acoperită cu aur și pietre prețioase. Capitulul s-a luptat din greu să-și păstreze proprietatea, cerând la un moment dat o chitanță pentru unele dintre bunurile confiscate, la care oamenii regelui au răspuns că regele nu trebuie să înmâneze chitanță pentru ceva ce îi aparținea deja.[13]

 Naosul catedralei

După Reformă, catedrala a fost deschisă congregației obișnuite, fiind necesară achiziționarea de mobilier nou, în special strane⁠(d). Ca și în alte foste catedrale catolice, corul, care fusese separat de naos printr-un zid mare, a fost lăsat intact cu altarul așezat pe perete.

Deși catedrala a trecut prin dificultăți financiare, fiind nevoită să-și dea toate proprietățile (care includeau la acea vreme una din patru ferme din Zeelanda și 30 de moșii mari), ea a fost înzestrată cu o varietate de daruri de la Christian al IV-lea: retablul (între 1555 și 1623), o cutie regală în jurul anului 1600, amvonul în 1610, propria sa capelă funerară în 1614, construcția emblematicelor turnuri gemene în 1633 și în cele din urmă un mare portal de intrare renascentist din gresie în 1635.[14]

La 26 februarie 1658, în catedrală a fost semnat Tratatul de la Roskilde⁠(d). În prada luată de suedezi de la catedrală, se afla rochia aurie a lui Margrethe I, care era așezată într-un dulap lângă sarcofagul ei. Rochia a fost luată de regina consoartă suedeză Hedwig Eleonora și se află acum la Catedrala din Uppsala. În 1690, Christian al V-lea a ordonat golirea vechiului cor catolic, astfel încât să poată crea o criptă sub el pentru copiii pe care i-a avut cu amanta sa Sophie Amalie⁠(d). Aceasta a permis și ca altarul să fie mutat în poziția sa actuală.

În 1774, lucrările la a treia capelă funerară regală, capela lui Frederic al V-lea, au început odată cu îndepărtarea capelei preexistente a Maicii Domnului. Curând s-au terminat banii și lucrarea a fost finalizată abia în 1825. Între timp, în 1806, catedrala și-a vândut inventarul din vremurile catolice la o celebră licitație. Printre articolele vândute s-a numărat un mare crucifix care a mers la un fierar local. În timp ce tăia crucifixul pentru lemn de foc, capul lui Isus s-a deschis și din el a căzut o cruce patriarhală⁠(d) mică, de aur. La o inspecție mai atentă, s-a descoperit că crucea era goală și că o așchie din crucea lui Hristos era ascunsă înăuntru. Zvonul despre descoperire a ajuns rapid la Colecția Regală de Artă, mai târziu la Muzeul Național al Danemarcei⁠(d), care a achiziționat-o imediat.[15]

În 1871, portalul de intrare a fost înlocuit cu unul care se potrivea cu restul catedralei, în timp ce vechiul portal a fost donat Bisericii Holmen⁠(d). Cu toate acestea, când a sosit noul portal, starostele a văzut cu groază că acesta era o copie proastă a stilului vechi. Dar nu a avut de ales decât să îl înalțe.[14]

Lucrările la a patra capelă funerară regală au început în 1915, iar înainte de finalizarea ei în 1924, Roskilde a fost din nou făcută eparhie. La 27 august 1968, pe măsură ce lucrările de restaurare la turla Margrethe se apropiau de finalizare, turla a ars, amenințând să se prăbușească în cor. În timpul operațiunilor de stingere a incendiilor, membrii apărării civile și ai personalului bisericii au acoperit scaunele canonicului, altarul și sarcofagele din retrocor cu pături de foc umede, în speranța de a preveni deteriorarea obiectelor valoroase. Ministrul Apărării al Danemarcei a ordonat interzicerea completă a operațiunilor cu avioane în zonă, în așteptarea investigațiilor pentru a stabili dacă cavourile sunt în pericol de prăbușire.[16] Ulterior s-a descoperit că, în ciuda interzicerii totale a oricăror surse de căldură în zona în care avea loc restaurarea, meșterii fumau și foloseau arzătoare în pod.[17] Cea mai recentă adăugare la catedrală a fost în 1985, când a fost inaugurat Noua Necropolă, cunoscută și sub denumirea de „Mormântul lui Frederic al IX-lea”.

În 2018, viitorul loc de odihnă și monument pentru actuala regină a Danemarcei Margrethe a II-a au fost amplasate în capela Sf. Brigitte.[18] Designul este realizat de sculptorul danez Bjørn Nørgaard⁠(d). Un model este expus în catedrală alături de o expoziție despre tradiția înmormântărilor regale.[19]

^ Kruse 2003, p. 10. ^ Kruse 2003, p. 13. ^ Kruse 2003, p. 12. ^ Kruse 2003, p. 15. ^ Kruse 2003, pp. 16-8. ^ Kruse 2003, pp. 19-21. ^ Kruse 2003, p. 21. ^ Horskjær 1970, p. 30. ^ Horskjær 1970, pp. 30-1. ^ Kruse 2003, p. 28. ^ Højlund 2010, p. 50. ^ Fang 1960, p. 82. ^ Kruse 2003, p. 110. ^ a b Fang 1960, p. 124. ^ Kruse 2003, pp. 38–39. ^ „Roskilde-luften forbudt område”. Politiken (în daneză). p. 4. Accesat în 24 august 2011.  ^ „Retssag efter kirkebranden”. Politiken (în daneză). p. 2. Accesat în 24 august 2011.  ^ Margrethe's consort, Prince Henrik, did not want to be buried in the cathedral and was cremated instead following his death in 2018. ^ „Margrethe 2.s gravmæle”. Roskilde Cathedral. Roskilde Cathedral. 
Photographies by:
CucombreLibre from New York, NY, USA - CC BY 2.0
Statistics: Position
320
Statistics: Rank
234436

Adaugă comentariu nou

Esta pregunta es para comprobar si usted es un visitante humano y prevenir envíos de spam automatizado.

Security
137264589Click/tap this sequence: 4113

Google street view

Where can you sleep near Catedrala din Roskilde ?

Booking.com
487.370 visits in total, 9.187 Points of interest, 404 Destinations, 3 visits today.