Sigiriya fost folosită ca refugiu de către călugării budiști din secolul al III-lea î.Hr., dovadă stau inscripțiile din peșteră. Regele Dhatusena (455 - 473) a avut doi urmași: Mogallana, fiul unei regine, și Kassapa, fiul unei consoarte de rang inferior. Când Mogallana a fost desemnat moștenitor al tronului, Kassapa s-a răsculat împotriva tatălui său, pe care l-a luat prizonier, după care și-a alungat fratele în India. Dhatusena a fost zidit de către Kassapa într-o încăpere și lăsat să moară. Temându-se de răzbunarea lui Mogallana, Kassapa a pus să se ridice, în doar șapte ani, o nouă reședință, castel și fortăreață, pe stânca Sigiriya. Noul rege a construit la baza stâncii un complex imens de grădini, bazine și fântani. În anul 491, Mogallana, în fruntea unei armate de mercenari tamili, a venit să-și revendice tronul.
Kassapa și-a părăsit citadela în fruntea armatei sale, călare pe un elefant, și și-a întâmpinat inamicul în câmp deschis.A pierdut bătălia și s-a sinucis. Mogallana a redat Sigiriya călugărilor budiști, aceasta redevenind astfel un loc de meditație și de rugăciune. Stânca a fost abandonată în 1155 și a fost redescoperită de englezi în anul 1828.