Чуфут-Кале
( Çufut Qale )Çufut Qale este o cetate medievală în Munții Crimeii la 3 km est de Bahcisarai. Ea este monumentul național al culturii karaite din Crimeea.
În tătara crimeeană și turcă Çufut Qale înseamnă ”Cetatea Evreiască” (çufut/çıfıt - evreu, qale/kale - cetate), în timp ce karaiții crimeeni o numesc pur și simplu ”Cetatea”, considerând locul un centru istoric al comunității lor din Crimeea. În evul mediu era cunoscută sub numele de Qırq Yer (trad: Locul Celor Patruzeci), iar pentru karaiți, care constituiau majoritatea populației în așezare, era Sela' ha-Yehudim (trad: Stânca Evreilor).
Cercetătorii nu au o părere unanimă în privința originii cetății. Orașul a fost probabil o așezare fortificată la periferia Imperiului Bizantin în sec. V-VI. Alții afirmă că așezarea fortificată a apărut în sec. X-XI. În perioada timpurie a istoriei sale orașul a fost populat în special de alani, cel mai puternic dintre triburile sarmate. Ei au început să pătrundă în Crimeea în sec. II p.Chr. După ce s-au stabilit în regiunile muntoase ale Crimeii, alanii au adoptat creștinismul. Sursele scrise din sec. XIII menționează cetatea sub denumirea de Kyrk-Or (trad: Patruzeci de Fortificații). Acest nume s-a păstrat până la mijlocul sec. XVII. Hoarda tătară a lui Nogai Han a făcut o incursiune în peninsula Crimeea în 1299 și Kyrk-Or a fost una dintre așezările prădate de acesta. După ce au preluat controlul asupra orașului, tătarii și-au încartiruit propria garnizoană acolo. La începutul sec. XV tătarii le-au permis meșteșugarilor karaiți să se stabilească în fața liniei estice de fortificație și au construit un al doilea zid defensiv pentru a-i proteja, astfel formându-se o nouă parte a orașului.
În sec. XV primul han al Crimeii, Hadji Ghirai I, înțelegând avantajele pe care le prezenta cetatea, a transformat partea veche a orașului în reședința sa fortificată[1]. După înfrângerea Hoardei de Aur, Hanatul Crimeii a devenit mult mai puternică. În schimb importanța lui Kyrk-Or ca fortificație a decăzut și hanul Crimeii, Mengli Ghirai, a mutat capitala la Bahcisarai[1]. Aceasta și-a păstrat însă funcția de cetate și de temniță pentru prizonierii aristocrați. La mijlocul sec. XVII tătarii au părăsit așezarea, acolo rămânând doar karaiții și câteva familii de crîmceaci[2] - evreii nu aveau dreptul să se stabilească în alte orașe ale Hanatului Crimeii[3]. Tătarii îi considerau evrei pe karaiți, astfel că așezarea a căpătat treptat denumirea de Çufut Qale, ceea ce în turcă înseamnă ”Cetatea Evreiască”, cu înțeles negativ și disprețuitor[4].
După cucerirea și anexarea Crimeii de către Imperiul Rus locuitorii cetății aveau dreptul să se mute oriunde pe peninsulă. De atunci Çufut Qale a fost treptat părăsită, iar de la mijlocul sec. XIX așezarea nu a mai avut niciun locuitor.
Adaugă comentariu nou