Crucea malteză

Crucea malteză este un simbol al crucii, alcătuit din patru patrulatere concave în formă de „V” sau săgeată, care converg într-un punct central în unghi drept, fiecare patrulater având două vârfuri simetrice îndreptate spre exterior.

Este o variantă de cruce heraldică care s-a dezvoltat din forme anterioare de cruci cu opt vârfuri în secolul al XVI-lea. Cu toate că este asociată în principal cu Ordinul Ospitalierilor (Ordinul Sf. Ioan, acum Ordinul Suveran Militar al Cavalerilor de Malta) și, prin extindere, cu insula Malta, crucea a ajuns să fie folosită de o gamă largă de entități încă din perioada modernă timpurie, cele mai notabile fiind Ordinul Sfântului Ștefan, stema și drapelul orașului Amalfi, Ordinul polonez al Vulturului Alb (1709) și ordinul prusac Pour le Mérite (1740).

Unicode definește un caracter denumit „cruce malteză” în intervalul Dingbat la poziția U+2720 (✠); cu toate acestea este prezentată grafic de obicei ca o cruce templieră (echilaterală dreaptă cu capete lărgite).