Angkor Wat este templul sudic al grupului principalelor Angkor de site-uri.

 

Henri Mouhot a popularizat templu la vest la mijlocul secolului al 19-lea

 

O fotografie din 1866

Angkor Wat se află la 5.5 km de orașul Siem Reap, și la o scurtă distanță spre sud și est de capitala anterioară, care a fost stabilita la Baphuon. Este într-o zonă din Cambodgia unde există un grup important de structuri antice. Acesta este cel mai sudic, dintre toate siturile din Angkor. Designul inițial și construcția templului s-au făcut în prima jumătatea a secolului 12,în timpul domniei lui Suryavarman II(1113-1150). Dedicat lui Vishnu, a fost construit ca templu regal și de asemenea drept „capitala” orașului. Au fost găsite inscripții contemporane referindu-se la templu. Numele său original este necunoscut, dar se poate să fi fost cunoscut sub numele de Vrah Vishnulok, după zeitatea prezidează.

Lucrul pare să se fi încheiat la scurt timp după moartea regelui, lăsând o parte din basoreliefuri neterminate[1]. În 1177, la aproximativ 27 de ani de la moartea lui Suryavarman II, Angkor a fost invins de către Chams, dușmanii tradiționalii ai Khmerilor. Ulterior, imperiul a fost restaurat de către un rege nou, Jayavarman VII care a stabilit o nouă capitală și templul de stat (Angkor Thom și respectiv Bayon) la câțiva kilometri spre nord.

În secolul al 13-lea Angkor Wat a trecut treptat de la hinduși la Theravada utilizare budista, care continuă și în prezent. Angkor Wat este neobișnuit printre templele Angkor prin faptul că, deși a fost oarecum neglijat după secolul 16, nu a fost niciodată complet abandonat, conservarea acestuia fiind în mare parte datorata șanțului prevazut pentru protecție împotriva invadării de către junglă.[2] Unul dintre primii vizitatori ai templului a fost Antonio da Magdalena, un călugăr portughez care a vizitat templul în 1586 și a spus că „este extraordinară construcția, astfel încât nu este posibil să o descrie cu un stilou, în special deoarece arată diferit de toate celelalte clădiri.Ea are turnuri și decoruri și de asemenea toate rafinamentele care le poate concepe geniul uman”[3]. Cu toate acestea, templul a fost popularizat în Occident numai la mijlocul secolului al 19-lea. Exploratorul francez a zis: „Unul dintre aceste temple, un rival pentru cel al lui Solomon, ridicat de un Michelangelo din vechime, ar putea avea un loc de cinste alături de cele mai frumoase clădiri ale noastre Acest templu este mai măreț decât orice altul din Grecia sau Roma și prezintă un contrast trist la starea de barbarism la care este supusă națiunea."[4]

Mouhot, ca și altor vizitatori din Vest le-a fost greu să creadă că ar putea khmerii să construiască un astfel de templu. Adevărata istorie a Angkor Wat a fost pus cap la cap doar cu ajutorul probelor stilistice și epigrafice acumulate în timp, precum și de lucrările de restaurare efectuate pe tot situl arheologic Angkor. Nu au existat locuințe obișnuite sau case sau alte semne de așezare. Nici ustensile de gătit, arme, sau articole de îmbrăcăminte, de obicei găsite in siturile antice.[5] În schimb, există dovezi ale monumentului în sine. Angkor Wat are nevoie de o restaurare considerabilă în secolul 20, în special îndepărtarea pământului și a vegetației acumulate.[6] Lucrarea a fost întreruptă de războiul civil și de controlul khmerilor roșii între anii 1970-1980, dar în această perioadă au fost făcute daune minime, cu excepția furtului și distrugerea de statui post-Angkorian[7].Templul este un simbol puternic din Cambodgia, și este o sursă de mândrie națională importantă, folosit in relațiile diplomatice cu Thailanda, Franța și Statele Unite ale Americii. O reprezentare a Angkor Wat a fost „inscripționată” pe o parte a steagului cambodgian în prima versiune, în anul 1863[8]. Moștenirea artisticului sit Angkor Wat și a altor monumente din regiunea Angkor au dus direct la anexarea Cambodgiei de către Franța, ca un protectorat pe 11 august 1863. Acest lucru a dus rapid la reclamarea terenurilor din colțul de nord-vest al țării care au fost sub control Thai de la invazia Thai din 1431 AD[9]. Cambodgia și-a câștigat independența față de Franța în 9 noiembrie 1953 și din acel moment a deținut Angkor Wat. În mijlocul războiului din Vietnam, șeful de stat Norodom Sihanouk a găzduit-o pe Jacqueline Kennedy în Cambodgia pentru a-și îndeplini „visul de a vedea pe parcursul vieții monumentul Angkor Wat"[10] În ianuarie 2003 au izbucnit revolte în Phnom Penh în urma unui zvon fals, despre o actriță de telenovele care a susținut că Angkor Wat a aparținut Thailandei.[11]